Pasteurizarea Franței

Recenzii ale cititorilor

În prezent, nu există recenzii ale cititorilor. Evaluarea se bazează pe 6 voturi.

Titlul original:

The Pasteurization of France

Conținutul cărții:

Ce poate realiza un singur om, chiar și un om mare și un om de știință genial? Deși în fiecare oraș din Franța există o stradă care poartă numele lui Louis Pasteur, a reușit el singur să împiedice oamenii să scuipe, să îi convingă să sape canalizări, să îi influențeze să se vaccineze? Succesul lui Pasteur a depins de o întreagă rețea de forțe, inclusiv de mișcarea de igienă publică, de profesia medicală (atât medici militari, cât și practicieni privați) și de interesele coloniale. Funcționarea acestor forțe, în combinație cu talentul lui Pasteur, este cea pe care Bruno Latour ne-o prezintă drept un exemplu de știință în acțiune.

Latour susține că triumful biologului și al metodologiei sale trebuie înțeles în cadrul convergenței istorice specifice a forțelor sociale concurente și a intereselor conflictuale. Cu toate acestea, Pasteur nu a fost singurul om de știință care a lucrat asupra relațiilor dintre microbi și boli. Cum a reușit el să mobilizeze celelalte forțe pentru a-și susține propriile cercetări? Latour prezintă eforturile lui Pasteur de a convinge publicul francez - fermierii, industriașii, politicienii și o mare parte a corpului științific.

În loc să reducă știința la un mediu social dat, Latour încearcă să arate construirea simultană a unei societăți și a faptelor sale științifice. Prima secțiune a cărții, care reia povestea lui Pasteur, este o descriere vie a unei abordări a științei ale cărei implicații teoretice depășesc cu mult un studiu de caz particular. În a doua parte a cărții, "Irreducții", Latour își expune noțiunea de dinamică a conflictului și interacțiunii, de "raport de forțe". Metoda de analiză a lui Latour traversează limitele disciplinelor consacrate ale sociologiei, istoriei și filosofiei științei, pentru a arăta cum este posibil să nu se facă distincția între rațiune și forță. În loc să conducă la reducționism sociologic, această metodă conduce la un ireducționism neașteptat.