Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea „Gastronativism” explorează legăturile profunde dintre mâncare, cultură și dinamica socio-politică, subliniind modul în care mâncarea poate fi folosită ca instrument de „alteritate” în discuțiile politice. Deși oferă o analiză academică aprofundată cu exemple relevante, cartea necesită, de asemenea, un anumit nivel de cunoștințe anterioare pentru a înțelege pe deplin conceptele sale, ceea ce o face potențial dificilă pentru cititorii ocazionali.
Avantaje:Cartea prezintă o explorare atentă a conceptului de Gastronativism, care leagă mâncarea de cultură și politică. Ea oferă perspective valoroase asupra contextelor istorice și sociologice și prezintă ideologiile politice actuale cu nuanțe substanțiale.
Dezavantaje:Cartea este densă și academică, ceea ce poate fi copleșitor pentru cititorii ocazionali care nu au o pregătire solidă în aceste domenii. Accentul se pune foarte puțin pe mâncare în sine, iar unii cititori ar putea prefera mai multe exemple practice și mai puține discuții teoretice.
(pe baza a 1 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Gastronativism: Food, Identity, Politics
Conținutul cărții:
Câștigător, Gourmand World Cookbook Awards - Food - Food Heritage - SUA
Nominalizat, Book Award in Food Issues and Advocacy, James Beard Foundation
Dreapta politică italiană este indignată de tortellini halal și de lasagna fără porc servite la Vatican. În India, fundamentaliștii hinduși organizează atacuri asupra musulmanilor care vând carne de vită. Politicienii europeni anti-imigranți denunță couscous și kebab. Într-o epocă a mișcărilor naționaliste și excluzive, mâncarea a devenit un puternic simbol al identității. De ce mâncarea a devenit atât de încărcată politic - și pot fi redirecționate emoțiile legate de mâncare într-o direcție mai sănătoasă?
Fabio Parasecoli identifică și definește fenomenul de "gastronativism", utilizarea ideologică a alimentelor pentru a promova idei despre cine aparține unei comunități și cine nu. Pe măsură ce globalizarea și neoliberalismul au transformat sistemele alimentare, oamenii au reacționat încercând să se întoarcă la rădăcinile lor. Mulți au îmbrățișat ingredientele locale și noțiunile de patrimoniu cultural, dar acest impuls poate face jocul proiectelor politice naționaliste și xenofobe. Astfel de mișcări se bazează pe emoțiile puternice legate de alimentație pentru a alimenta resentimentele și disprețul față de alți oameni și culturi.
Parasecoli subliniază faptul că gastronativismul este un fenomen mondial, chiar dacă de multe ori pretinde să se opună aspectelor și consecințelor locale ale globalizării. El explorează, de asemenea, modul în care se poate canaliza mândria față de tradițiile culinare pentru a rezista corporațiilor transnaționale, pentru a ridica grupurile marginalizate și oprimate și pentru a ajuta persoanele lăsate în urmă de globalizare. Prezentând o gamă largă de exemple din întreaga lume, Gastronativismul este o analiză oportună, incisivă și plină de viață a modului în care și de ce mâncarea a devenit un instrument politic puternic.
