Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea „Gastronativism” analizează legăturile complexe dintre mâncare, cultură și discuțiile socio-politice, subliniind modul în care mâncarea poate fi politizată și utilizată ca formă de identitate și divizare. Cartea prezintă o explorare academică a conceptului de Gastronativism cu exemple istorice și contemporane, dar este densă și presupune un anumit grad de cunoștințe prealabile din partea cititorilor.
Avantaje:⬤ Cartea oferă o explorare pătrunzătoare a implicațiilor socio-politice ale alimentelor
⬤ educă cititorii cu privire la conceptul de Gastronativism și la semnificația sa istorică
⬤ autorul oferă exemple și definiții relevante care provoacă la reflecție.
Dezavantaje:⬤ Scrierea este densă și poate fi o provocare pentru cititorii ocazionali
⬤ se concentrează mai mult pe teorie decât pe exemple practice sau pe mâncare în sine
⬤ unii cititori ar putea simți nevoia unui context suplimentar sau de cunoștințe de bază pentru a înțelege pe deplin conceptele discutate.
(pe baza a 1 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Gastronativism: Food, Identity, Politics
Conținutul cărții:
Câștigător, Gourmand World Cookbook Awards - Food - Food Heritage - SUA
Nominalizat, Book Award in Food Issues and Advocacy, James Beard Foundation
Dreapta politică italiană este indignată de tortellini halal și de lasagna fără porc servite la Vatican. În India, fundamentaliștii hinduși organizează atacuri asupra musulmanilor care vând carne de vită. Politicienii europeni anti-imigranți denunță couscous și kebab. Într-o epocă a mișcărilor naționaliste și excluzive, mâncarea a devenit un puternic simbol al identității. De ce mâncarea a devenit atât de încărcată politic - și pot fi redirecționate emoțiile legate de mâncare într-o direcție mai sănătoasă?
Fabio Parasecoli identifică și definește fenomenul de "gastronativism", utilizarea ideologică a alimentelor pentru a promova idei despre cine aparține unei comunități și cine nu. Pe măsură ce globalizarea și neoliberalismul au transformat sistemele alimentare, oamenii au reacționat încercând să se întoarcă la rădăcinile lor. Mulți au îmbrățișat ingredientele locale și noțiunile de patrimoniu cultural, dar acest impuls poate face jocul proiectelor politice naționaliste și xenofobe. Astfel de mișcări se bazează pe emoțiile puternice legate de alimentație pentru a alimenta resentimentele și disprețul față de alți oameni și culturi.
Parasecoli subliniază faptul că gastronativismul este un fenomen mondial, chiar dacă de multe ori pretinde să se opună aspectelor și consecințelor locale ale globalizării. El explorează, de asemenea, modul în care se poate canaliza mândria față de tradițiile culinare pentru a rezista corporațiilor transnaționale, pentru a ridica grupurile marginalizate și oprimate și pentru a ajuta persoanele lăsate în urmă de globalizare. Prezentând o gamă largă de exemple din întreaga lume, Gastronativismul este o analiză oportună, incisivă și plină de viață a modului în care și de ce mâncarea a devenit un instrument politic puternic.
