Otorimonogatari: Decoy Tale

Recenzii ale cititorilor

Recenzile evidențiază profunzimea și complexitatea personajului Nadeko Sengoku în „Otorimonogatari”, lăudând stilul de scriere și modul în care dezvoltarea personajului ei contribuie la ansamblul seriei. Cititorii apreciază narațiunea inteligentă și temele nuanțate explorate în acest volum, deși unii își exprimă sentimentele mixte cu privire la anumite aspecte ale personalității lui Nadeko și la structura narațiunii.

⬤ Dezvoltarea captivantă a personajului, în special a lui Nadeko, care îmbunătățește povestea și oferă o înțelegere mai profundă a psihicului ei.
⬤ Stilul de scriere este stilizat și inteligent, contribuind la farmecul general al narațiunii.
⬤ Încorporarea eficientă a temelor legate de drăgălășenia forțată și izolarea personajului.
⬤ Traducere puternică care surprinde senzația originală a textului japonez.
⬤ Ediție de înaltă calitate și copertă frumoasă.

⬤ Unii cititori o consideră pe Nadeko antipatică, în ciuda profunzimii personajului său, creând un conflict în plăcerea lor.
⬤ Câteva greșeli de scriere menționate subminează calitatea generală a textului.
⬤ Stilul narativ și structura pot să nu fie pe placul tuturor cititorilor, în special al celor care nu sunt familiarizați cu seria.
⬤ Unele recenzii notează temele sau conceptele implicite, cum ar fi incestul, care pot fi deranjante pentru anumiți cititori.

(pe baza a 16 recenzii ale cititorilor)

Conținutul cărții:

O anumită fată de gimnaziu are o pasiune pentru pălării, care îi servesc drept linie de apărare împotriva contactului vizual, alături de bretonul prea lung pe care îl poartă încă de când era mică. Vorbind pe nerăsuflate, atunci când nu tace complet, replica ei este „Îmi pare rău” și are obiceiul de a se referi la ea însăși la persoana a treia.

Nadeko Sengoku este drăguță, și nu doar drăguță. Când o colegă de clasă geloasă a încercat să o blesteme cu un farmec fraudulos, domnișoara Bangs s-a dus și a fost blestemată cu adevărat de una singură, după ce și-a făcut greșit temele și a executat un ritual macabru la un altar uitat. Slavă Domnului că fratele mai mare Koyomi a observat-o și a salvat-o de data aceea, dar tăierea șerpilor într-un lăcaș de cult dedicat unui șarpe...

S-ar putea să se întoarcă să o muște din nou, hmmmm? Sperând să fie salvată de cineva, dar neputând să ceară ajutor, cea mai timidă membră a distribuției explorează o temă curentă a acestor povești cu vocea ei ezitantă în această rundă: În timp ce încrederea în sine este bună și bună, aveți grijă la contrafacerea ei degradată, obținută din simpla reticență de a intra în contact cu ceilalți. Înțelegeți ce vreau să spun?