Pygmalion

Recenzii ale cititorilor

Comentariile utilizatorilor despre „Pygmalion” evidențiază profunzimea și semnificația piesei, în special în comparație cu adaptarea sa cinematografică, „My Fair Lady”. În timp ce mulți apreciază umorul și comentariul textului original cu privire la clasa socială, unii consideră personajele mai puțin relatabile și dialogul învechit. Calitatea ediției variază, unii utilizatori observând probleme în anumite ediții cu privire la editare și formatare.

⬤ Comentariu captivant și pătrunzător despre clasa socială și identitate.
⬤ Umor și spirit în scrierile lui Shaw.
⬤ Piesa este scurtă, ceea ce o face o lectură rapidă.
⬤ Multe replici au fost păstrate cuvânt cu cuvânt din musical, permițând fanilor „My Fair Lady” să aprecieze textul original.
⬤ Contextul istoric suplimentar este oferit în anumite ediții, îmbogățind experiența lecturii.

⬤ Unele personaje, în special Eliza, pot fi considerate neplăcute sau frustrante.
⬤ Dialogul poate părea dispersat sau învechit pentru cititorii moderni.
⬤ Unele ediții suferă de formatare slabă, scene lipsă sau erori de editare, ceea ce le face mai puțin plăcute.
⬤ Cititorii familiarizați cu musicalul ar putea fi dezamăgiți de finalul mai puțin romanțat al piesei.

(pe baza a 413 recenzii ale cititorilor)

Conținutul cărții:

George Bernard Shaw (1856 -1950) a fost un dramaturg irlandez. Deși Shaw a scris mai întâi muzică și critică literară, talentul său a fost pentru dramă și a scris mai mult de 60 de piese.

Aproape toate scrierile sale abordează cu severitate problemele sociale predominante, dar au un iz de comedie pentru a face temele lor dure mai acceptabile. Shaw a examinat educația, căsătoria, religia, guvernul, asistența medicală și privilegiile de clasă și le-a găsit pe toate defectuoase. Cel mai mult l-a înfuriat exploatarea clasei muncitoare, iar majoritatea scrierilor sale cenzurează acest abuz.

Un socialist înfocat, Shaw a scris numeroase broșuri și discursuri pentru Societatea Fabiană.

A devenit un orator desăvârșit în promovarea cauzelor acesteia, care includeau obținerea de drepturi politice egale pentru bărbați și femei, atenuarea abuzurilor clasei muncitoare, renunțarea la proprietatea privată asupra terenurilor productive și promovarea unui stil de viață sănătos. Shaw s-a căsătorit cu Charlotte Payne-Townshend, o colegă fabiană, căreia i-a supraviețuit.

S-au stabilit în Ayot St. Lawrence, într-o casă numită acum Shaw's Corner. Shaw a murit acolo, la vârsta de 94 de ani, din cauza unor probleme cronice exacerbate de rănile suferite în urma unei căzături.

Este singura persoană care a primit atât Premiul Nobel pentru Literatură (1925), cât și un Oscar (1938). Acestea au fost acordate pentru contribuția sa la literatură și, respectiv, pentru munca sa la filmul Pygmalion. Shaw a vrut să refuze categoric Premiul Nobel, deoarece nu dorea să primească onoruri publice, dar l-a acceptat la cererea soției sale, care l-a considerat un omagiu adus Irlandei.

A refuzat însă premiul în bani, cerând ca acesta să fie folosit pentru finanțarea traducerii în engleză a unor cărți suedeze. Alte cărți ale lui Shaw: Pygmalion (1913).

Cezar și Cleopatra (1898). Discipolul diavolului (The Devil's Disciple) (1897)