Pygmalion: versiunea din 1941 cu variante din ediția din 1916

Recenzii ale cititorilor

Comentariile despre „Pygmalion” o evidențiază ca fiind o piesă clasică care oferă comentarii sociale importante și explorează teme legate de identitate și transformare. Mulți cititori au apreciat umorul piesei, relevanța acesteia și perspectivele mai profunde pe care le oferă în comparație cu adaptarea cinematografică mai romanțată, „My Fair Lady”. Cu toate acestea, mai multe critici au vizat relatabilitatea personajelor și experiența de a citi piesa ca fiind oarecum învechită, în timp ce unele ediții se confruntă cu probleme legate de conținutul lipsă sau de formatarea slabă.

⬤ Oferă o perspectivă semnificativă asupra identității și clasei sociale.
⬤ Umorul și sarcasmul din scrierile lui Shaw sunt bine apreciate.
⬤ Textul original este captivant și include un context suplimentar util.
⬤ Piesa este o lectură rapidă, ușoară și foarte relevantă chiar și astăzi.
⬤ Unele ediții oferă o formatare curată și mai puține distrageri de la opera originală.

⬤ Personajele pot fi percepute ca fiind antipatice sau enervante.
⬤ Unele ediții suferă de scene lipsă și editare slabă.
⬤ Cititorii consideră dialogul oarecum învechit și mai puțin captivant.
⬤ Diferențele dintre piesă și musical îi pot dezamăgi pe fanii „My Fair Lady”.
⬤ Unii cititori consideră că experiența lecturii directe nu are farmecul spectacolelor de teatru sau de film.

(pe baza a 413 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Pygmalion: 1941 Version with Variants from the 1916 Edition

Conținutul cărții:

Când profesorul de fonetică Henry Higgins îi spune colonelului Pickering că poate învăța chiar și o vânzătoare de flori cu gura căscată cum să vorbească ca o ducesă, nu se așteaptă că experimentul său social va fi plin de dificultăți și că, în spatele limbajului său cockney, fata în cauză, Eliza Doolittle, are o minte, idei și aspirații proprii.

Lucrurile ajung la un punct critic atunci când creatura începe să se revolte împotriva creatorului ei, iar scena este pregătită pentru o piesă care pune la îndoială sistemul de clase, aparențele sociale și rolul femeilor în societate. Considerată universal drept cea mai de succes operă de teatru a lui Shaw, Pygmalion - prezentată aici în versiunea sa originală din 1916, cu numeroase materiale suplimentare, inclusiv revizuirile și adăugirile ulterioare ale autorului la text - a dat naștere unui număr mare de adaptări pentru ecran, printre care celebrul musical de pe Broadway din 1956, My Fair Lady, și demonstrează capacitatea de neclintit a mitului antic de a găsi noi întrupări în viața modernă.