Despre natura umană

Titlul original:

On Human Nature

Conținutul cărții:

Discipol al lui Kant și factor important în modelarea gândirii lui Nietzsche, Arthur Schopenhauer a pornit de la premisa că orice cunoaștere derivă din experiența noastră despre lume, dar că experiența noastră este în mod necesar subiectivă și formată de propriul nostru intelect și prejudecăți: realitatea, prin urmare, nu este decât o extensie a propriei noastre voințe.

În acest eseu, tradus de THOMAS BAILEY SAUNDERS (1860-1928) și publicat pentru prima dată în limba engleză în anii 1890, Schopenhauer își prezintă viziunea asupra naturii umane... și este una pesimistă, deoarece Schopenhauer vede viața prin prisma unei lentile de tip budist: dorința duce la suferință, iar abdicarea de la dorință este singura cale de ușurare temporară.

Aici, filosoful examinează instituțiile umane, cum ar fi guvernul, idealurile umane, cum ar fi liberul arbitru, și înțelegerea umană a caracterului și moralității, și găsește la baza acestora un impuls fatalist care conduce cultura de la extremele despotismului la cele ale anarhiei, cu puține opriri de-a lungul drumului. Studenții filosofiei și ai intelectualismului secolului al XIX-lea vor găsi această carte o lectură fascinantă.