Unul, niciunul și o sută de mii

Recenzii ale cititorilor

Cartea „One, No One, and One Hundred Thousand” de Luigi Pirandello a primit o serie de recenzii, care au evidențiat explorarea profundă a identității și natura complexă a percepției de sine. Mulți cititori au găsit-o captivantă și provocatoare, în timp ce unii au semnalat probleme legate de starea fizică a cărții la livrare.

⬤ Profund provocatoare și pătrunzătoare în ceea ce privește identitatea
⬤ bine construită și curge fără probleme
⬤ mulți cititori o descriu ca fiind captivantă, o capodoperă și o lectură obligatorie
⬤ încurajează auto-reflecția și noile perspective
⬤ producție fizică de înaltă calitate remarcată de unii recenzenți.

⬤ Unele exemplare au sosit deteriorate sau slab tipărite
⬤ câțiva cititori au considerat-o dificil de citit sau mai puțin impresionantă decât se așteptau
⬤ din punct de vedere fizic, unele ediții au avut probleme, cum ar fi pagini descentrate
⬤ nu toți cititorii s-au atașat de temele sau stilul său narativ.

(pe baza a 62 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

One, None and a Hundred Thousand

Conținutul cărții:

Într-o scrisoare autobiografică, autorul se referă la această operă ca la „...

cea mai amară dintre toate, profund umoristică, despre descompunerea vieții....” Vitangelo, protagonistul, descoperă, prin intermediul unei întrebări complet irelevante pe care i-o pune soția sa, că toți cei pe care îi cunoaște și toți cei pe care i-a întâlnit vreodată și-au construit în imaginația lor o persoană Vitangelo și că niciuna dintre aceste persoane nu corespunde imaginii lui Vitangelo pe care el însuși și-a construit-o și se crede a fi. Cititorul este imediat cufundat într-un joc crud al proiecțiilor confuze, oglindind realitatea însăși a existenței sociale, care își dictează imperios regulile.

Prin urmare, prima „conștientizare” ironică a lui Vitangelo constă în cunoașterea a ceea ce cu siguranță nu este; operațiunea preliminară trebuie deci să constea în distrugerea răutăcioasă a tuturor acestor măști fictive.