Adio lui Emmanuel Levinas

Recenzii ale cititorilor

Cartea este o explorare semnificativă a implicațiilor etice ale ospitalității, în special în raport cu lucrările lui Derrida și Levinas. Ea subliniază complexitatea ospitalității, contrastând noțiunile de ospitalitate necondiționată și condiționată, și îmbunătățește înțelegerea acestor teme în contextul mai larg al eticii.

Cartea oferă o perspectivă mai profundă asupra dimensiunilor etice ale ospitalității care nu au fost acoperite pe deplin de Derrida în „Despre ospitalitate”. Ea include eseuri valoroase care analizează perspectivele etice ale lui Levinas, ceea ce o face benefică pentru cititorii interesați de etică și de discuțiile filosofice contemporane.

Unii cititori pot găsi argumentele filosofice complexe și dificil de înțeles, în special dacă nu sunt familiarizați cu lucrările lui Derrida sau Levinas. În plus, există o sugestie că această carte ar putea pune la îndoială noțiunile clasice de adevăr și cunoaștere, ceea ce ar putea să nu rezoneze cu toți cititorii.

(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Adieu to Emmanuel Levinas

Conținutul cărții:

Acest volum conține discursul rostit de Derrida la funeraliile lui Emmanuel Levinas, la 27 decembrie 1995, și contribuția sa la un colocviu organizat cu ocazia primei aniversări a morții lui Levinas. Pentru ambii gânditori, cuvântul adieu numește o caracteristică fundamentală a ființei umane: salutul sau binecuvântarea anterioare oricărui limbaj constatativ (în anumite circumstanțe, se poate spune adieu în momentul întâlnirii) și cel dat în momentul despărțirii, uneori pentru totdeauna, ca în momentul morții, este și a-dieu, pentru Dumnezeu sau către Dumnezeu înainte și în orice relație cu celălalt.

În această carte, Derrida își extinde munca asupra lui Levinas în direcții neexplorate anterior, printr-o relectură radicală a Totalității și Infinitului și a altor texte, inclusiv a lecturilor talmudice mai puțin cunoscute. El susține că Levinas, în special în Totalitate și infinit, ne lasă moștenire un imens tratat de ospitalitate, o meditație asupra întâmpinării oferite celuilalt. Îmbinarea unei etici a prescripției pure cu ideea unei ospitalități infinite și absolute ne confruntă cu cele mai presante preocupări politice, juridice și instituționale ale timpului nostru. Ce este, așadar, o etică și ce este o politică a ospitalității? Și ce ar fi, dacă ar exista vreodată, o ospitalitate care să depășească orice etică și orice politică pe care le cunoaștem?

Ca întotdeauna, Derrida ridică aceste întrebări în termenii cei mai expliciți, trecând înainte și înapoi între argumentele filosofice și discuțiile politice despre legile imigrației, pace, statul Israel, xenofobie - amintindu-ne cu fiecare mișcare că gândirea nu este o chestiune de abstractizare neutralizantă, ci un gest de ospitalitate pentru ceea ce se întâmplă și încă se poate întâmpla.