Clasici revizitați

Recenzii ale cititorilor

Cartea este foarte apreciată pentru analiza pătrunzătoare a literaturii clasice și pentru înțelepciunea pe care o transmite cu privire la patrimoniul occidental. Cititorii o găsesc inspiratoare, motivându-i să își exploreze rădăcinile literare și să se implice în operele clasice. În ciuda unor dezacorduri cu privire la anumite evaluări literare, cartea este considerată valoroasă atât pentru conținutul său, cât și pentru calitatea scrierii.

Oferă noi perspective asupra literaturii clasice, inspiră cititorii să își exploreze și să își aprecieze moștenirea literară, bine scrisă, se citește rapid, stare excelentă și livrare în timp util.

Unii cititori nu sunt de acord cu anumite evaluări literare făcute de autor, cum ar fi evaluarea cărții „The Compleat Angler” ca inducând somnul.

(pe baza a 6 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Classics Revisited

Conținutul cărții:

Poet, traducător, eseist și cititor vorace - Kenneth Rexroth a fost un omnivor în domeniul literaturii. Eseurile scurte și radiante din Classics Revisited discută șaizeci de cărți-cheie care sunt, pentru Rexroth, „documente de bază în istoria imaginației”.

Variind de la Epopeea lui Gilgamesh la Huckleberry Finn, aceste articole (fiecare având aproximativ cinci pagini) au apărut inițial în Saturday Review. Distingându-se prin stilul simplu și larg alert al lui Rexroth, Classics Revisited prezintă idei complexe într-un limbaj simplu, dinamizat de aerul autorului de a vorbi ochi în ochi cu cititorul său. Elastic, la el acasă în mai multe limbi, Rexroth nu este legat de Orient sau Occident; el sare cu agilitate de la Homer la Mahabharata, de la Lady Murasaki la Stendhal.

Doar atunci când ne oprim pentru a respira, îi observăm afinitățile speciale: pentru Casanova, lzaak Walton, Macbeth, saga islandeză, poezia clasică japoneză. A citit de toate.

În Sterne, el vede urme ale lui Buddha; în Fielding, indicii ale lui Confucius. „Viața poate că nu este optimistă”, susține Rexroth în introducerea sa, ”dar cu siguranță este comică, iar cea mai mare literatură îl prezintă pe om purtând cele două măști convenționale; fețele care rânjesc și cele care plâng, care decorează prosceniile teatrului.

Care este fața din spatele măștii? Doar o față umană - a ta sau a mea. Aceasta este ironia tuturor - ironia care distinge marea literatură - totul este atât de obișnuit.”.