Mai întâi ca tragedie, apoi ca farsă

Recenzii ale cititorilor

Cartea lui Slavoj Zizek „Întâi ca tragedie, apoi ca farsă” este o explorare provocatoare a politicii contemporane, a capitalismului și a comunismului. Ea servește atât ca o critică a neoliberalismului, cât și ca o apărare a unui comunism reimaginat. Cartea este accesibilă și captivantă, atrăgând atât cititorii experimentați, cât și nou-veniții la filosofia lui Zizek. Cu toate acestea, criticii remarcă faptul că este plină de argumente complexe care pot fi derutante și că îi lipsesc soluții concrete la problemele ridicate.

Cartea este un abecedar fantastic despre Zizek, prezentând ideile sale într-o manieră accesibilă care invită la discuții și reflecție. Cartea oferă analize strălucitoare ale capitalismului și ale unor evenimente precum criza financiară din 2008, încurajând cititorii să gândească critic la ideologii. Mulți o consideră amuzantă și provocatoare, ceea ce o face potrivită atât pentru filosofii experimentați, cât și pentru cititorii profani.

Unii cititori consideră că cartea este lipsită de direcție și nu oferă soluții concrete la problemele criticate de Zizek. Există cazuri de raționament întortocheat și complexitate care pot îndepărta cititorii mai puțin experimentați, ducând la confuzie. În plus, promovarea neabătută a comunismului și necesitatea implicită a unei acțiuni revoluționare ridică probleme etice pentru unii, ceea ce diminuează plăcerea de a citi textul.

(pe baza a 35 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

First as Tragedy, Then as Farce

Conținutul cărții:

Cel mai important filosof al timpurilor noastre abordează dispariția liberalismului, de la tragedia de la 11 septembrie la farsa prăbușirii financiare.

Miliarde de dolari au fost turnate în grabă în sistemul bancar mondial, într-o încercare frenetică de stabilizare financiară. Așadar, de ce nu a fost posibilă utilizarea acelorași forțe pentru a aborda sărăcia mondială și criza ecologică?

În această analiză fără menajamente, Slavoj Zizek prezintă eșecurile morale ale lumii moderne din perspectiva evenimentelor epocale din primul deceniu al acestui secol. Ceea ce descoperă el este vechea lovitură a istoriei: lovitura tragediei, cârligul drept al farsei. Prin atentatele de la 11 septembrie și criza globală a creditelor, liberalismul moare de două ori: ca doctrină politică și ca teorie economică. Alegerea lui Donald Trump nu face decât să confirme falimentul unei ordini liberale aflate pe ultimele picioare.

Întâi ca tragedie, apoi ca farsă este un apel pentru stânga să se reinventeze în lumina situației noastre istorice disperate. Vremea șantajului moralist liberal a trecut.