Teoria societății, volumul 2

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Supremația societății și a sistemelor sociale” de Luhmann este o lucrare sociologică complexă care analizează teoria sistemelor dinamice, diferențierea societală și interacțiunea dintre diverși factori societali. Lucrarea se bazează pe volumele anterioare și necesită abordarea textelor fundamentale pentru a-i aprecia pe deplin profunzimea. Ea examinează în mod critic diverse probleme din sociologie, inclusiv influența mass-mediei și a postmodernismului.

Cartea prezintă o știință sociologică strălucită, oferind o înțelegere profundă și nuanțată a sistemelor societale. Perspectivele lui Luhmann asupra cuplurilor structurale, moralității și căutării științifice în sociologie sunt convingătoare. Utilizarea unor exemple reale din societățile europene și dintr-un context global îmbogățește analiza.

Complexitatea ideilor lui Luhmann le face dificil de înțeles, putând descuraja unii cititori. De asemenea, cartea presupune o cunoaștere prealabilă a lucrărilor sale anterioare, care ar putea să nu fie accesibile tuturor.

(pe baza a 1 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Theory of Society, Volume 2

Conținutul cărții:

Acest al doilea volum al lucrării finale în două părți a lui Niklas Luhmann a fost publicat pentru prima dată în limba germană în 1997.

Punctul culminant al proiectului său teoretic de treizeci de ani de reconceptualizare a sociologiei, acesta oferă o descriere cuprinzătoare a societății moderne. Începând cu o descriere a fluidității semnificației și a improbabilității ridicate a unei comunicări reușite, Luhmann analizează o serie de mijloace de comunicare, inclusiv limbajul, scrisul, presa tipografică și mijloacele electronice, precum și "mijloacele de succes", cum ar fi banii, puterea, adevărul și dragostea, care structurează această fluiditate și fac comunicarea posibilă.

Cartea se întreabă ce dă naștere sistemelor sociale diferențiate funcțional, cum evoluează acestea și cum apar mișcările sociale, organizațiile și modelele de interacțiune. O atenție deosebită este acordată apariției calculatorului și a rețelelor sale, care au declanșat procese de restructurare cu potențial de anvergură. Un capitol final despre semantica autodescrierii societății moderne își ia adio de la abordările teoretice învechite ale "vechii Europe" - și anume, de la interpretările ontologice, holistice, etice și critice ale societății - și susține că concepte precum "națiunea", "subiectul" și "postmodernitatea" sunt mult supraestimate.

În locul acestora, "societatea" - considerată multă vreme de sociologi un termen suspect, deschis la tot felul de reificări - este definită în termeni pur operaționali. Este răspunsul mereu incert la întrebarea ce urmează în toate domeniile comunicării.