Limbajul sinelui: Funcția limbajului în psihanaliză (The Language of the Self: The Function of Language in Psychoanalysis)

Recenzii ale cititorilor

Cartea oferă o perspectivă valoroasă asupra operei lui Jacques Lacan privind limbajul și legătura acestuia cu dorința, dar suferă din cauza faptului că este învechită și a primit critici cu privire la starea sa fizică din partea anumitor vânzători.

Oferă perspective inovatoare asupra limbajului, dorinței și psihanalizei; recomandată pentru explorarea diferitelor subiecte relevante pentru mai multe domenii.

⬤ Conținut învechit
⬤ probleme legate de starea fizică, cum ar fi deteriorarea și hârtia îngălbenită
⬤ traducerile sunt dificile și pot să nu surprindă pe deplin ideile lui Lacan.

(pe baza a 4 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Language of the Self: The Function of Language in Psychoanalysis

Conținutul cărții:

O lucrare clasică despre Freud a unuia dintre cei mai importanți filosofi și critici literari francezi.

Comentariile lui Jacques Lacan despre Freud au avut implicații revoluționare nu numai pentru mișcarea analitică, ci și pentru filosofia și critica literară contemporană. Lacan a susținut că, dacă inconștientul, așa cum l-a descris Freud, există, acesta funcționează lingvistic, mai degrabă decât simbolic sau instinctual. El se referă la inconștient ca la un limbaj: „discursul celuilalt”. În Limbajul sinelui, Lacan oferă o întoarcere semnificativă și fertilă la inima textelor freudiene.

Publicată inițial în broșură sub titlul Speech and Language in Psychoanalysis, această carte se bazează pe traducerea lui Anthony Wilden din „Fonction et champ de la parole et du langage en psychanalyse”, un articol din 1953 care a devenit un manifest pentru o generație interesată de o nouă lectură a lui Freud. Wilden extinde și amplifică textul cu note ample și un comentariu care plasează opera lui Lacan în contextul gândirii contemporane.