Meditațiile unui sceptic budist: Un manifest pentru științele minții și practica contemplativă (A Manifesto for the Mind Sciences and Contemplative Practice)

Recenzii ale cititorilor

Cartea Dr. B. Alan Wallace, „Meditațiile unui sceptic budist”, abordează intersecția dintre budism și știință, promovând o cercetare sceptică în ambele domenii. Recenzile evidențiază explicațiile clare ale filosofiei budiste și aplicarea „empirismului radical” pentru a contesta opiniile materialiste. Cu toate acestea, criticii susțin că scepticismul său este aplicat selectiv, favorizând învățăturile budiste în detrimentul materialismului științific, rezultând în prejudecăți percepute și o lipsă de angajament riguros față de teoriile științifice contemporane.

⬤ Explicații clare ale filosofiei budiste și relevanța acesteia pentru gândirea modernă.
⬤ Oferă o perspectivă unică asupra „empirismului radical” care contrastează cu materialismul tradițional.
⬤ Se implică profund în budismul tibetan și oferă o perspectivă asupra practicilor de meditație.
⬤ Mulți recenzenți au considerat-o provocatoare și bine scrisă.
⬤ Se adresează unui public larg, care nu se limitează la budiști, încurajând deschiderea minții.

⬤ Scepticismul autorului tinde să favorizeze opiniile budiste, criticând în același timp materialismul științific, ceea ce duce la o percepție părtinitoare.
⬤ Cartea este densă și poate necesita cunoștințe prealabile de budism pentru o mai bună înțelegere.
⬤ Criticii remarcă o lipsă de angajament riguros față de teoriile și conceptele științifice contemporane.
⬤ Unii recenzenți au considerat că argumentele amintesc mai degrabă de apologetică decât de știința obiectivă.
⬤ Abordarea cărții poate fi considerată antiștiințifică de către unii cititori.

(pe baza a 14 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Meditations of a Buddhist Skeptic: A Manifesto for the Mind Sciences and Contemplative Practice

Conținutul cărții:

O abordare radicală a studierii minții.

Renumitul filosof budist B. Alan Wallace reafirmă puterea shamatha și vipashyana, meditații budiste tradiționale, de a clarifica rolul minții în lumea naturală. Ridicând întrebări profunde despre natura umană, liberul arbitru și experiență versus dogmă, Wallace contestă afirmația conform căreia conștiința nu este altceva decât o proprietate emergentă a creierului, cu o relație redusă cu evenimentele universale. Mai degrabă, el susține că observatorul este esențial pentru măsurarea sistemelor cuantice și că fenomenele mentale (oricum ar fi concepute) influențează funcția și comportamentul creierului.

Wallace pornește într-o misiune în două părți: să restaureze natura umană și să o transcendă. El începe prin a explica valoarea scepticismului în budism și știință și dificultatea de a îmbina metodele lor experiențiale de cercetare. Cu toate acestea, Wallace dovedește, de asemenea, că viziunile budiste asupra naturii umane și a posibilității liberului arbitru ne eliberează de constrângerile metafizice ale materialismului științific. El explorează apoi empirismul radical inspirat de William James și îl aplică la cele patru școli ale filosofiei budiste indiene și la școala Marii Perfecțiuni a budismului tibetan.

Întrucât budismul pornește de la afirmația că ignoranța stă la baza tuturor suferințelor și că drumul spre libertate este atins prin cunoaștere, practica budistă poate fi privită ca o progresie de la agnosticism (necunoaștere) la gnosticism (cunoaștere), dobândită prin menținerea unei sănătăți mentale excepționale, a atenției și introspecției. Wallace discută aceste subiecte în detaliu, identificând asemănările și diferențele dintre înțelegerea științifică și cea budistă, și încheie cu o explicație a shamatha și vipashyana și a potențialului lor de a realiza natura deplină, originile și potențialul conștiinței.