Horace - Ode și epode

Recenzii ale cititorilor

Recenzile pentru „Odes and Epodes” evidențiază valoarea literară semnificativă și calitatea traducerilor furnizate, subliniind în special conținutul bogat al operelor lui Horace. Cu toate acestea, există unele probleme observate cu privire la paginile lipsă, formatarea fizică și alegerile de traducere.

⬤ Valoare literară ridicată și conținut educațional.
⬤ Excelent atât pentru cititorii experimentați, cât și pentru cei noi în poezia latină.
⬤ Traducerea este accesibilă și ajută cititorii să înțeleagă textul latin original.
⬤ Formatul bilingv este apreciat pentru facilitarea înțelegerii.
⬤ Interpretările moderne sunt bine primite, captând esența poeziei lui Horațiu.
⬤ Cartea oferă o experiență de lectură încântătoare.

⬤ Unele ediții sunt raportate ca având pagini lipsă.
⬤ Câțiva cititori consideră că dimensiunea textului este mică și greu de citit.
⬤ Unele traduceri sunt criticate pentru omiterea detaliilor explicite din originalul latin, ceea ce poate denatura poezia.
⬤ Formatul prozei face dificilă legătura cu structura poetică originală.

(pe baza a 16 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Horace Odes and Epodes

Conținutul cărții:

Poezia lui Horațiu (născut în anul 65 î.Hr.) este extrem de variată, accentul său mutându-se între preocupările publice și cele private, cadrele urbane și rurale, gândirea stoică și epicureică. Iată o nouă ediție Loeb Classical Library a Odes și Epodes ale marelui poet roman, o traducere fluidă față de textul latin.

Horace s-a mândrit cu faptul că a fost primul roman care a scris un corpus de poezii lirice. Pentru modele, el a apelat la lirica greacă, în special la poezia lui Alcaeus, Sappho și Pindar; dar poemele sale sunt plasate într-un context roman. Cele patru cărți de ode ale sale acoperă o gamă largă de stări de spirit și subiecte.

Unele sunt poeme publice, susținând valorile tradiționale ale curajului, loialității și pietății; există și imnuri către zei. Cele mai multe ode abordează însă teme private: îi mustră sau îi sfătuiesc pe prieteni; vorbesc despre dragoste și situații amoroase, adesea în mod amuzant.

Cele șaptesprezece epode ale lui Horace, pe care le numea iambi, au reprezentat, de asemenea, o inovație pentru literatura romană. Ca și odele, ele au fost inspirate de un model grec: poezia iambică din secolul al VII-lea a lui Archilochus.

Dragostea și preocupările politice sunt teme frecvente; aici tonul este, în general, cel al lampoanelor satirice. În limbajul său, el este triumfător și aventuros, spunea Quintilian despre Horace; această nouă traducere reflectă vocile sale diferite.