Însemnări din subteran

Recenzii ale cititorilor

Recenzile la „Însemnări din subteran” evidențiază explorarea condiției umane, temele existențiale și complexitatea protagonistului său. Cititorii laudă capacitatea lui Dostoievski de a articula idei filosofice profunde prin intermediul unui personaj care se luptă cu dezgustul de sine și cu alienarea socială. Cu toate acestea, unii consideră cartea dificilă și sumbră, cu părți ale narațiunii plictisitoare sau greu de înțeles, în special pentru cititorii moderni.

⬤ Explorare profundă a temelor existențiale și a naturii umane.
⬤ Scrieri strălucite și perspective filosofice.
⬤ Relevanță atemporală, în special în raport cu dinamica socială modernă.
⬤ Portret unic al personajelor care rezonează cu sentimentele de alienare și disperare.
⬤ Stil și structură captivante care invită la reflecție intensă.

⬤ Unii cititori consideră cartea plictisitoare și greu de urmărit.
⬤ Ranturile protagonistului pot fi copleșitoare și mai puțin structurate.
⬤ A doua parte poate părea mai puțin relatabilă, în special pentru cei care nu sunt familiarizați cu cultura rusă.
⬤ Nu este la fel de accesibilă ca celelalte opere ale lui Dostoievski; unii preferă „Crimă și pedeapsă” pentru fluxul său narativ.

(pe baza a 422 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Notes from the Underground

Conținutul cărții:

Însemnări din subteran (tradus și ca Însemnări din subteran sau Scrisori din lumea subterană) este un roman din 1864 scris de Fiodor Dostoievski și este considerat de mulți drept unul dintre primele romane existențialiste.

Se prezintă ca un extras din memoriile divagante ale unui narator amar, izolat și fără nume (denumit în general de critici Omul subteran), care este un funcționar pensionat care trăiește în Sankt Petersburg. Prima parte a povestirii este relatată sub formă de monolog prin intermediul jurnalului Omului subteran și atacă filosofia rusă contemporană, în special cartea lui Nikolay Chernyshevsky „Ce este de făcut?”.

A doua parte a cărții se numește „Apropo de zăpada umedă” și descrie anumite evenimente care par să îl distrugă și uneori să îl reînnoiască pe omul subteran, care acționează ca un narator la persoana întâi, de neîncredere și antierou. (wikipedia.org)