Sevastopol Sketches (Sebastopol Sketches)

Recenzii ale cititorilor

Recenzile evidențiază „Războiul din Crimeea” de Tolstoi ca o narațiune magistrală care oferă o perspectivă psihologică captivantă asupra experiențelor soldaților ruși din timpul Războiului din Crimeea. Cu toate acestea, a primit critici pentru că este o versiune prescurtată, ceea ce a dus la îngrijorări cu privire la conținutul lipsă și la o profunzime mai redusă în comparație cu operele majore ale lui Tolstoi.

⬤ Povestire magistrală cu perspective psihologice asupra războiului
⬤ descrieri captivante, în special ale peisajelor și personajelor
⬤ context istoric pertinent
⬤ și o narațiune convingătoare care atrage cititorii interesați de Războiul Crimeii.

⬤ Cartea este o versiune prescurtată, ceea ce poate duce la lipsa de conținut
⬤ mai puțin captivantă comparativ cu operele majore ale lui Tolstoi
⬤ și poate să nu placă tuturor cititorilor.

(pe baza a 10 recenzii ale cititorilor)

Conținutul cărții:

„Schițe din Sevastopol (Sebastopol Sketches)” este o colecție de trei lucrări de ficțiune istorică în care Tolstoi se bazează pe experiențele sale reale din timpul asediului de la Sevastopol.

Locația titulară își trage numele de la cel al unui oraș din Crimeea și are loc în timpul războiului din Crimeea. Cele trei povestiri din această colecție sunt intitulate „Sevastopol în decembrie”, „Sevastopol în mai” și, respectiv, „Sevastopol în august”.

În povestirea din decembrie, Tolstoi ne face cunoștință cu Sevastopol, oferindu-i cititorului un tur al orașului și prezentându-ne decorurile, manierele și contextul care vor fi relevante în povestirile următoare. În povestirea din mai, Tolstoi examinează lipsa de sens a războiului, reflecții care vor pune bazele lucrării sale mult mai ample și magnum opus „Război și pace”. În cea de-a treia și ultima povestire este detaliată căderea orașului.

Publicată în 1855, „Sevastopol” a fost scrisă aproape de începutul carierei literare a autorului. Este o carte în care începem să-l vedem pe scriitor dând dovadă de o calitate a prozei care avea să-l consacre într-o zi drept cel mai mare dintre scriitorii de limbă rusă și de orice altă limbă.