Hârtie: Căutând prin istorie

Recenzii ale cititorilor

Cartea lui Mark Kurlansky „Paper” explorează istoria hârtiei, procesele sale de fabricație și impactul acesteia asupra civilizației. În timp ce mulți recenzenți laudă cercetarea aprofundată și stilul narativ captivant al lui Kurlansky, unii își exprimă dezamăgirea cu privire la inexactitățile percepute, lipsa de coerență și lipsa de concentrare asupra proceselor de fabricare a hârtiei. Cartea abordează subiecte conexe, cum ar fi limbajul și tipărirea, dar uneori se îndepărtează de subiectul principal, ceea ce conduce la recenzii mixte în general.

⬤ Stil narativ captivant și bine documentat.
⬤ Istorie cuprinzătoare care acoperă evoluția hârtiei și semnificația sa culturală.
⬤ Cartea oferă o perspectivă interesantă asupra unor subiecte conexe, cum ar fi limba și presa tipografică.
⬤ Anecdote captivante din diferite epoci istorice.
⬤ Ediția cu copertă cartonată frumos proiectată impresionează cititorii.

⬤ Organizare dezarticulată; unele părți par a fi divagații în afara subiectului.
⬤ Numeroase inexactități și afirmații înșelătoare, în special cu privire la fapte și cifre istorice.
⬤ Unii cititori au găsit accentul pus pe istoria artei excesiv sau irelevant pentru subiectul central al lucrării.
⬤ Ocazional, simplificarea excesivă a evoluțiilor istorice complexe.

(pe baza a 131 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Paper: Paging Through History

Conținutul cărții:

Hârtia este una dintre cele mai simple și mai esențiale componente ale tehnologiei umane. În ultimele două milenii, capacitatea de a o produce în moduri din ce în ce mai eficiente a sprijinit proliferarea alfabetizării, a mijloacelor de informare în masă, a religiei, a educației, a comerțului și a artei; ea a constituit fundamentul civilizațiilor, promovând revoluții și restabilind stabilitatea.

Este suficient să ne uităm la cel mai mare tiraj din istorie, care a produs 6,5 miliarde de exemplare din M o zhux yulu, Quotations from Chairman Mao Tse-tung (Zedong) - care nu include edițiile în 37 de limbi străine și în braille - pentru a aprecia amploarea și influența unei singure publicații, pe hârtie. Sau să luăm ca exemplu faptul că unul dintre cei mai venerați artiști ai istoriei, Leonardo da Vinci, a lăsat în urmă doar 15 picturi, dar 4 000 de lucrări pe hârtie. Și, deși coloniile cereau la acea vreme boicotarea tuturor produselor britanice, singura excepție pe care au făcut-o vorbește despre esențialitatea materialului: au redactat Declarația de Independență pe hârtie britanică.

Acum, pe fondul discuțiilor despre „renunțarea la hârtie” - și pe măsură ce speculațiile cu privire la efectele unei societăți dependente de tehnologia digitală se intensifică - am ajuns la un moment istoric. Cu mii de ani în urmă, Socrate și Platon au avertizat că limbajul scris va fi sfârșitul „adevăratei cunoașteri”, înlocuind nevoia de a exersa memoria și de a gândi la întrebări complexe.

Argumente similare au fost aduse cu privire la trecerea de la cărțile scrise de mână la cele tipărite, iar astăzi cu privire la rolul tehnologiei informatice. Urmărind evoluția hârtiei din antichitate până în prezent, cu accent pe contribuțiile aduse în Asia și Orientul Mijlociu, Mark Kurlansky contestă ipotezele comune privind influența tehnologiei, afirmând că hârtia este aici pentru a rămâne.

Hârtia va fi marfa istorică care ne va ghida în secolul XXI și ne va lumina vremurile.