Ailice's Anters in Ferlielann: Aventurile lui Alice în Țara Minunilor în scoțiană nord-estică (dorică)

Recenzii ale cititorilor

În prezent, nu există recenzii ale cititorilor. Evaluarea se bazează pe 2 voturi.

Titlul original:

Ailice's Anters in Ferlielann: Alice's Adventures in Wonderland in North-East Scots (Doric)

Conținutul cărții:

Lewis Carroll este un pseudonim: Charles Lutwidge Dodgson a fost numele real al autorului și a fost profesor de matematică în Christ Church, Oxford. Dodgson a început povestea pe 4 iulie 1862, când a făcut o călătorie într-o barcă cu vâsle pe râul Tamisa din Oxford împreună cu reverendul Robinson Duckworth, cu Alice Liddell (în vârstă de zece ani), fiica decanului de la Christ Church, și cu cele două surori ale acesteia, Lorina (în vârstă de treisprezece ani) și Edith (în vârstă de opt ani).

După cum reiese din poemul de la începutul cărții, cele trei fete i-au cerut lui Dodgson o poveste și, la început, cu reticență, el a început să le spună prima versiune a poveștii. De-a lungul textului cărții în sine, care a fost publicată în cele din urmă în 1865, se fac multe referiri pe jumătate ascunse la cele cinci. Dialectul nord-estic al scoțianului, numit local "doric", are o istorie lungă și remarcabilă ca mediu al uneia dintre cele mai vii și mai individuale literaturi locale din Scoția.

El a apărut pentru prima dată sub formă literară în timpul Renașterii Vernaculare din secolul al XVIII-lea. Un practician remarcabil de la mijlocul secolului al XIX-lea a fost prietenul lui Lewis Carroll, George MacDonald, care, deși renumele său de durată se bazează în principal pe cărțile sale pentru copii și pe povestirile sale fantastice, a scris multe romane domestice a căror acțiune se petrece în întregime sau parțial în regiunea sa de nord-est, în care dialectul este prezentat cu pricepere.

În traducerea lui Alice, Derrick McClure s-a străduit să găsească un fel de corespondent pentru fiecare truc literar și lingvistic din original: acesta este un scop ambițios, dar orice traducere care depășește nivelul unei simple criblaturi este un tribut adus sursei sale, iar un original de o ingeniozitate precum această carte merită cel mai mare tribut posibil, într-o traducere care acordă toată atenția tuturor trucurilor inteligente și încântătoare cu care Carroll și-a împodobit textul. Autorul speră că traducerea va fi citită nu doar ca o curiozitate lingvistică sau ca un test pentru unele dintre problemele traducerii literare, ci și ca o adăugire deloc nedemnă la corpus-ul literaturii dorice și al scrierilor scoțiene pentru copii.