Antigona (Traducere de E. H. Plumptre cu o introducere de J. Churton Collins)

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Antigona” de Sofocle este lăudată pentru temele sale semnificative și povestirea dramatică, în special în explorarea dilemelor morale și a consecințelor acțiunilor cuiva. Cu toate acestea, există probleme serioase în ceea ce privește expedierea și serviciul clienți raportate de unii utilizatori.

⬤ Dramă clasică bine scrisă și importantă
⬤ teme pătrunzătoare despre consecințele acțiunilor și conflictele morale
⬤ lăudată pentru calitatea sa literară și narațiunea captivantă.

⬤ Experiențele slabe ale serviciului pentru clienți
⬤ problemele legate de expediere au dus la frustrare
⬤ unii cititori nu și-au primit exemplarele în timp util.

(pe baza a 4 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Antigone (Translated by E. H. Plumptre with an Introduction by J. Churton Collins)

Conținutul cărții:

„Antigona”, prima piesă tebiană scrisă de Sofocle, dar cronologic ultima din ciclu, este o capodoperă a antichității clasice care examinează conflictul dintre datoria publică și loialitatea personală. După izgonirea lui Oedip, cei doi fii ai săi, Eteocles și Polyneices, au murit conducând tabere opuse în războiul civil din Teba, luptându-se pentru tron.

Fratele reginei Jocasta, Creon, acum conducător al Tebei, declară că Eteocles va fi onorat, dar Polineice va fi făcut de rușine în public, refuzându-i ritualurile funerare. Creon declară că oricine încearcă să facă acest lucru va fi condamnat la moarte. În Grecia antică, refuzul ritualurilor de înmormântare era unul dintre cele mai lipsite de respect care puteau fi arătate unei persoane și familiei sale.

Antigona se vede constrânsă de datoria familială și ignoră edictul lui Creon împrăștiind pământ peste cadavrul lui Polyneices. Creon, al cărui fiu, Haemon, este logodit cu Antigona, se află împărțit între loialitatea personală față de familia sa și datoria civică de a o pedepsi pe Antigona pentru această crimă.

Una dintre cele mai mari drame din antichitatea clasică, „Antigona”, împreună cu omologii săi tebani, „Oedip rege” și „Oedip la Colonos”, l-au consacrat pe Sofocle drept unul dintre cei mai renumiți dramaturgi ai epocii sale. Această ediție urmează traducerea lui E. H.

Plumptre, include o introducere de J. Churton Collins și este tipărită pe hârtie premium fără acid.