Divina Comedie a lui Dante Alighieri: Volumul 2: Purgatorio

Recenzii ale cititorilor

Recenzile laudă traducerea lui Sinclair a operei lui Dante pentru lizibilitatea sa, fidelitatea față de originalul italian și notele suplimentare utile. Cu toate acestea, există o plângere cu privire la un blurb incorect asociat cărții pe Amazon și nemulțumirea față de formatul unei ediții primite.

⬤ Traducere de înaltă calitate care este ușor de citit.
⬤ Text italian pe pagina de față și eseuri explicative utile pentru fiecare canto.
⬤ Bine primită de cititorii care apreciază erudiția și comentariile.
⬤ Livrare rapidă și descriere exactă a produsului din partea vânzătorilor.

⬤ Descriere incorectă pe Amazon care confundă traducerea lui Sinclair cu cea a lui Mandelbaum.
⬤ Unii recenzenți au primit o ediție inferioară în loc de versiunea hardcover așteptată.
⬤ Posibile probleme de formatare cu ediții care nu corespund colecțiilor existente.

(pe baza a 10 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Divine Comedy of Dante Alighieri: Volume 2: Purgatorio

Conținutul cărții:

La începutul anilor 1300, Dante Alighieri a început să scrie cele trei volume care alcătuiesc Divina Comedie. Purgatorio este al doilea volum din acest set și se deschide cu Dante poetul imaginându-l pe Dante pelerinul ieșind din groapa iadului.

Similar cu Infernul (34 de cantoane), acest volum este împărțit în 33 de cantoane, scrise în tercets (grupuri de 3 versuri). Proza engleză este aranjată în tercets pentru a facilita o corespondență ușoară cu forma în versuri a celei italiene de pe pagina alăturată, permițând cititorului să urmărească ambele limbi rând cu rând. În efortul de a surprinde particularitățile limbii originale a lui Dante, această traducere tinde spre literalitate și aruncă o lumină nouă asupra formei poemului.

Din nou, textul din Purgatorio urmează La Commedia secondo l'antica vulgata a lui Petrocchi, dar editorul s-a îndepărtat de lecturile lui Petrocchi într-un număr de cazuri, ceva mai mare decât în Inferno anterior, nu fără a lua în considerare lecturile critice recente ale Comediei de către cercetători precum Lanza (1995, 1997) și Sanguineti (2001). Ca și înainte, punctuația lui Petrocchi a fost ușurată și au fost respectate normele americane.

Cu toate acestea, fără nicio pretenție de a fi "critic", textul prezentat aici este electic și nefiind convins de autoritatea exclusivă a vreunui manuscris, editorul s-a simțit liber să adopte lecturi din diferite ramuri ale stemmei. O adăugire majoră la acest al doilea volum este în note, unde se găsește Intercantica - o secțiune pentru fiecare canto care discută relația sa cu Infernul și care va face mai ușoară pentru cititor relaționarea diferitelor părți ale Comediei ca un întreg.